Săptămâna trecută am luat o decizie care mi-a schimbat complet rutina, mi-am angajat un coach personal.
Nu, nu am plătit mii de euro pentru un expert care să-mi spună ce să fac, am făcut ceva mult mai inteligent.
Recunosc, sunt momente când rămân blocat.
Când am prea multe idei și nu știu pe care s-o urmez.
Când mă blochez printre proiecte, când sunt copleșit de informații sau când nu știu exact ce pași să fac pentru a progresa.
Acum să îți spun drept, nu căutam un prieten care să mă bată pe umăr și să-mi spună "Bravo, ești genial!"
când, de fapt, bat pasul pe loc.
Nici un terapeut care ascultă politicos timp de 50 de minute, încasează 300 de lei și-mi zice "continuăm săptămâna viitoare" exact când ajungem la miezul problemei.
Îmi trebuia ceva la mijloc. Un hibrid, să spun așa.
Cineva care să fie și prieten, și mentor, dar fără bagajul emoțional sau limitările de timp.
Așa că am început să mă întreb —> dacă aș putea angaja pe cineva ideal pentru acest rol, ce calități ar trebui să aibă?
În primul rând, mi-ar trebui un strategist care vede imaginea de ansamblu când eu mă pierd în detalii.
Cineva care poate analiza situația mea obiectiv și să-mi arate perspective pe care nu le observ.
Apoi, un psiholog care înțelege de ce amân, de ce mă sabotez sau de ce mă agăț de zona de confort când știu bine că trebuie să fac o schimbare.
Și, evident, un coach autentic.
Nu din ăla care-ți vinde zece pași spre succes într-un PDF de doi lei, ci unul care știe să pună întrebările incomode, care te forțează să găsești propriile tale răspunsuri.